Acesta este un guest post scris de Copila blondă
Tot muritorul îşi doreşte zilele astea faimă, recunoaştere şi apariţii la tv. De aici fascinaţia pentru pseudovedetele momentului, pentru pământul pe care calcă ele şi gafele executate cu talent. Dar dacă vorbim de online, tind să cred că nivelul mediu de potenţial intelectual e depăşit de cel civil, unde o pereche de silicoane bine bronzate şi un păr vopsit la rădăcină salvează adesea anonimatul. Chiar pe o perioadă bine determinată. Tot mai bine, decât deloc…
Personal, am crescut (sau am fost crescută) să cred că orice succes se construieşte, nu se cumpără. Şi că oricând calitatea va fi aleasă în locul ambalajului sclipicios. Am mai crescut puţin şi mi-am dat seama că nu toate sunt pe lumea asta cum ar trebui să fie.
În fine, postul acesta se vrea despre chestii concrete, nu poveşti de adormit.
Nu daţi banii pe prostii, luaţi banane la copii!
Fieeeeeeeeer veeeeeeechi! Fieeeeeeeeeeeeeeer veeeeeeeeeechi!
Sau Spambox full.
Asta e promovare agresivă. Dar, din moment ce încă e practicată, trebuie că dă rezultate…
Dacă vorbim de bloguri, promovarea lor cu cuţitul la osul cititorului are oaresce scuză, că toată lumea vrea să se fie zoso când se face mare. Ceea ce uită lumea însă e că şi zoso a fost la un moment dat de 3700g.
Să ne înţelegem de pe acum, că vorba lungă – sărăcia omului. Mijloacele promovării agresive nu le discutăm, căci sunt convinsă că omul e inventiv nevoie mare. Dar mi-ar plăcea să discutăm de ce metodele astea de heirup funcţionează la alţi parametri în blogosferă.
- Fiindcă cea mai bună promovare e calitatea conţinutului. Chiar dacă e o temă cu brizbrizuri ori fără, chiar dacă abundă în imagini sau nu, atâta vreme cât există chimia aia între blog şi dispozitivul din spatele mouse-ului, clickurile vin de la sine. Şi chestia asta nu am inventat-o eu.
- Apoi, dacă ai reuşit să fentezi un click, nu înseamnă că l-ai asigurat şi pe al doilea. Singura certitudine stă în nervii produşi utilizatorului.
- Şi fiindcă taman utilizatorul ăsta nu e cel mai mare cretin de pe planetă. Şi nici nu-i place să fie ţinut de unul.
- Dacă numele tău apare pe toate blogurile unde mai arunc şi eu câte un ochi, crede-mă, aia nu e notorietate. Aia e asemănător modului jalnic în care te băgai în seamă cu cei din a 12a, când erai boboc la liceu.
- Plus, acum există un top al comentatorilor în Zelist, care dincolo de a aduce bucurie (măsurată în trafic? Habar n-am) cred că e un fel de top ruşinică. Hai, domne, mai are omul lucruri de zis, da’ până-n vârfu’ icebergului e cale lungă. Iar bloggerii cu feţe palide sunt şi scumpi la vedere, pe deasupra. Ceea ce vine să confirme teoria cârcotaşă.
- Ai auzit şi tu, probabil, vorbindu-se prin târg, că lauda de sine nu miroase-a bine. Sau şi când miroase două zile, următoarea se împute rău, conform altei zicale inteligente, că orice minune ţine 3 zile. Asta e, trei, nu treizeci de mii. Veşnica pomenire nu e pentru toate sufletele, I guess.
În concluzie, nu forţa, însă pedalează chibzuit. Nu spama şi nu solicita locuri care nu ţi se cuvin. Nu agresa şi nici nu încerca să fii mai amabil decât îţi vine. Când e fals se vede, crede-mă. Şi chiar dacă ai obţinut locul ăla pe prima pagină cu 3 linkuri pe pixel, nu înseamnă că ai şi câştigat ceva. Data viitoare nu ţi se va mai răspunde nici la al enşpelea buzz. Nu totul înseamnă linkuri html în sfera asta. Trebuie să rămânem oameni şi pe net, chiar dacă statutul de maşinărie e foarte atractiv. Dar nu trebuie să abolească bunul simţ al măsurii.
-3ditorial- 
sunt pentru tot ce zici in ultimul paragraf. cum s-a ajuns aici e anybody’s guess, a mea fiind o combinatie intre umanism, romanism si mediul virtual …
pe de alta parte, de unde sta blogul asta, as putea sa spun si „easy for you to say” 😛
mersi de post!
lol
nu e nici rozul chiar asa bombon.
Cu placere 🙂
Miruna pe cuvant daca nu zic un DA raspicat celir spuse de tine mai sus. Doar ac uite am un ghimpe care ma inteapa in spate:
MULTI A-BLOGGERI AJUNSI SUS PRIN „SPAM” SUNT REALMENTE „SPALATI” DE UNII SI DE ALTII! Si atunci de ce sa nu ii cred pe „aia micii” care inca mai cred in solutia SPAM, decat in solutia MUNCA.
P.S. Cred ca in final problema se pune de fapt altfel: CE VREI? Si daca vrei crestere pe termen scurt, toate acele lucruri la care tu le-ai pus ASA NU, pot fi aplicate. Daca insa vrei ceva pe termen lubg fara „os la treaba” nu se poate! 😉
Eu (noi) am fost nefericitii posesori ai unei lumini in ochi (lumina rampei ce ne-a orbit) primite cu ocazia lansarii noului top de la Zelist. Caci ne-am trezit aruncati pe primul loc, ba chiar si urechiati mai tare sau mai incet pe ici pe colo. Totul pentru ce ? Pentru ca aveam placerea de a comenta pe blogurile pe care citeam. Nimeni nu s-a obosit sa vada de ce, toata lumea a presupus ca am facut asta pentru trafic. Si a presupune asta din oficiu, reprezinta intr-un fel faptul ca obsesia pentru trafic (nu a ta personala, ci cea care bantuie „blogosfera” ) a intrat in sangele multora fie ca scop in sine, fie ca vanatoare de vrajitoare.
Ce ne-a adus noua pozitia ai in top ? Ei bine, ne abtinem mai mult de la a comenta, pentru ca nu ne place sa fim bagati intr-o groapa cu noroi doar pentru ca am avut placerea sa comentam alaturi de mai multi oameni intr-o comunitate din jurul unui blog.
In rest, salutari si sincere urari de bine din top rusinica !
artistule, dacă spamul ăla dă roade, eu mă înclin şi-mi cer scuze. Că atunci înseamnă că mai există şi bucăţele făinuţe pe blogul respectiv, de se întoarce omul… zic, nu ştiu, personal verific spamul regulat, dar aproape niciodată nu deschid vreun mail. Rar se mai întâmplă să nimerească acolo din greşeală unele mailuri.
Kingsnake, ai mare dreptate. Exact ce ziceam , topul ăsta vine să ţină isonul A-bloggerilor mult prea ocupaţi şi importanţi pentru a „se băga în seamă” pe alte bloguri. Eu însămi am avut o oarecare reţinere de la a comenta, dar am depăşit momentul. E chestie de percepţie, iar găselniţa asta poate fi transformată într-un atuu de cei din vârful topului. Profită de moment şi păstrează poziţia. E un punct bun de plecare. Şi dacă te interesează trafic şi dacă nu.
Uite, poate îl ştii, e un tip Cristian, care comentează pe bloguri, se implică des şi mereu pune punctele pe i, e foarte haios, dar nu are blog. Mie mi se pare foarte tare asta, cumva rolul lui e ăsta: să comenteze.
http://www.google.ro