Abilităţi de comunicare

Nu prea deţin. Unii spun că de vină ar fi capacitatea mea redusă de socializare. De exemplu: sun pe cineva, întreb “mergem undeva diseară?”, persoana respectivă spune “mă duc în altă parte diseară”. În momentul ăsta eu se presupune că ar trebui să întreb Unde şi Cu cine. Dar nu o fac, niciodată. Nu e vorba de lipsă de abilităţi de comunicare. Perspectiva economică (am resurse limitate – minute naţionale, timp etc. – aşa că prefer să abandonez alternativa X şi să sun pe altcineva deoarece intervine costul de oportunitate -> consider că ies mai ieftin dacă închid şi sun pe altcineva decât să îmi explice de ce nu poate să meargă unde vreau eu) se apropie de adevăr.

Eu am câteva principii: 1. dacă nu a vrut să-ţi dea anumite detalii nu întreba. Dacă vrea să povestească povesteşte, dacă nu să mă lase în pace.

2. în discuţiile multilaterale nu intervin. Vorbesc doar când am ceva interesant şi relevant de zis. Urăsc să spun aceiaşi chestie (care mi s-a întâmplat ieri) celor “n” persoane pe care le întâlnesc în decursul unei săptămâni (deşi am făcut asta de ceva ori ).  Şi nu deţin talentul ăla … ştiţi voi care. De exemplu dacă mă întrebi cum a fost aseară la terasă răspund bine sau ca lumea sau nu cine ştie ce. Am prieteni care sunt în stare să povestească întâmplări care par extraordinare dar care la faţa locului sunt cel mult banale.

Sper că am reuşit să transmit ce vroiam să transmit